Moartea e un numar par

Exista in Eficienta in sapte trepte a lui S. Covey , un capitol dedicat mortii, mai exact scenariului inmormantarii.Imaginati-va propriul vostru scenariu…ce ai dori sa auzi de al altii…a fost un om bun , ajutat pe altii, etc, etc, detalii precum flori, servire, drum , loc…tot cateringul acesteia.MOARTEA E UN NUMAR PAR. La inceput mi s-a parut deplasat rau sa ma gandesc la asta, apoi am realizat ca INMORMANTAREA E CA NOTA CE O PRIMESTI DE LA ALTII PENTRU CEEA CE AI FOST, un test final,cu feed–back imediat. Exista oameni care iau nota maxima,sunt de neinlocuit, au lumina interioara atat de puternica, incat raman in memoria, in sfera inimii mult timp.Despre ei se poate spune: au ajutat pe altii, au trait cu intensitate, au schimbat ceva, mentalitate, au luptat pentru drepturi comune, au deschis drumuri, au avut o carisma aparte…strang multa lume si diversa in jurul lor.Exista oameni care sunt simpli, nu au o viata exceptionala, nu pot fi eroi, nu pot schimba ceva, nu se pot lupta, pot aduce unde de intensitate medie care trec repede, dar care si-au dedicat viata aproapelui imediat, familiei in special, unui loc de munca, unei cariere, dar fara stralucire de geniu.Acestia pot fi ca o piatra mata, poate avea o textura interesanta, dar nu fetele diamantului. Exista oameni care sunt atat de stersi, incat sunt uitati repede, la poarta cimitirului, la care lumea discuta la pomana ce achizitii si-au mai facut in casa, sau ultima telenovela de la tv.E trist…toti suntem importanti…toti avem o misiune…chiar unii sa faca rau , ca sa invete altii lectii pe care le au de invatat …unii lasa urme, altii sunt stersi rapid.
M-a impresionat un batran nascut in 1934, la care rudele numarate greu pe degetele unei maini, s-au evaporat imediat dupa ce preotul a citit stalpii, a ramas singur in capela, cu o coroana improvizata, din zece garoafe, pe o suprafata mare ocupata numai cu crengi de brad.La ce ar trebui sa se gandeasca cei care vin sa vada un mort?…cred ca la momentele cele mai frumoase, amintirile in care au locuit impreuna…
VALORAM CEEA CE TRAIM.ATAT.